Autopromovarea nu ar trebui să fie un exercițiu respingător de lăudăroșenie.
Oferirea de valoare, din cine ești tu, din adevărul tău de acum, este un concept real, care ajută oamenii din jurul tău să te (re)cunoască.
O parte dintre noi am învățat că autopromovarea ar fi ceva greșit, lăudăroasă, fățarnică, cu impact negativ asupra noastră.
Multora dintre noi nu ne place să ne promovăm, să ieșim în față (fie că e online sau offline, fie că e între colegi sau între necunoscuți) din cauza unor convingeri, credințe personale că e mai bine să rămânem în fundal.
Am învățat să stăm în banca noastră, mai ales când ideile noastre ieșeau din tiparele de gândire altora ‘mai mari’.
Așa am devenit ‘mici’ fără să vrem. Evităm sau ne este greu să ne expunem ideile, părerile și chiar să ne arătăm propriile realizări, proiecte sau bune practici.
Așa alegem voit sau nevoit să nu contribuim cu propria valoare. Așa alegem să fim zgârciți, iar asta duce doar la distanțare, nu la apropiere.
Când jucăm mic, nu evoluăm.
NU pentru că nu suntem talentați, muncitori, experimentați sau buni în ceea ce facem.
Ci pentru că ne desconsiderăm și credem că vocea noastră nu contează.
Ajungem să ne tăiem propriile aripi și să ne ștergem propria strălucire, entuziasmul de a fi și de a face.
Iată ce ai putea face:
1. Ocupă-ți locul la masă.
Știi și acționează ca și cum locul tău este acolo. Nu ocupa doar spațiu, adică să îți iei poziția de pasivitate >>> Contribuie cu ideile tale și fă-ți gândirea vizibilă.
2. Împărtășește munca și realizările tale.
Cu șeful tău și/sau cu grupurile tale de interes sau pe canale tale de comunicare, într-un mod smerit, educativ, valoros pentru ceilalți, cu ideile, proiectele sau cele mai bune practici ale tale.